Justificarea proiectului

 Justificarea proiectului

 Dr. Daniela Mihai

 

Preocuparea pentru procurarea hranei, pregătirea şi consumul ei, ne urmăreşte pe parcursul întregii vieţi, de la naştere până la moarte!

Fernand Braudel consideră că, în ceea ce priveşte hrana omului, au existat două mari revoluţii - o revoluţie la sfârşitul paleoliticului, când dieta omului era predominant carnivoră, şi în epoca neoliticului, perioadă în care omul a început să fiarbă mâncarea şi să facă pâine, astfel având parte de mâncare gătită. 

Modurile în care hrana este obţinută, modurile în care ea este preparată şi consumată, sunt mediate de reguli şi tradiţii, cât şi de contextul natural în care o comunitate vieţuieşte. Însă cultura începe unde apar regulile, ne asigură Claude Levi-Strauss, iar gastronomia unei comunităţi este unul dintre cele mai bune exemple de cultură.

Pe teritoriul ţării noastre, aşadar într-un mediu comun, comunităţile de lipoveni, turci şi tătari din Dobrogea şi-au dezvoltat propria lor gastronomie, un bun exemplu al unei culturi specifice lor.

Practicile, tehnicile, simbolurile, obiceiurile privitoare la gastronomia unei comunităţi fac parte din modelul unei culturi şi sunt importante în cunoaşterea identităţii comunităţii respective. Aceste șase comunităţi, lipoveni, tatari, aromani, greci, bulgari, italieni din Dobrogea, sunt un subiect puţin studiat, mai ales în privinţa alimentaţiei tradiţionale.


Putem afla mai multe despre problemele oamenilor mai degrabă din meniul unui banchet decât din relatări de război, dintr-o carte de bucate decât dintr-un set de documente diplomatice şi din statisticile alimentare decât din zvonurile intrigilor de la curtea regală.
L. Bourdeau, Histoire de L’alimentation

A cunoaşte gastronomia tradiţională a unei comunităţi presupune un studiu interdisciplinar ce ia în considerare întreaga cultură a unei comunităţi. Studiul trebuie întreprins cu ajutorul ştiinţelor economiei (specialişti în analize cantitative), ştiinţe medicale (fiziologi şi nutriţionişti), ştiinţe socio-umane (istorici, sociologi, etnologi, psihologi, lingvişti) şi cu ajutorul specialiştilor în semantică şi comunicare.

Studiul gastronomiei tradiţionale presupune un mare efort de sinteză ce aduce împreună descoperirile tuturor celorlalte cercetări într-un mod firesc, prin care putem face cunoscută printr-o abordare mai accesibilă şi eficientă, cultura celor trei comunităţi din Dobrogea, publicului larg!

Elaborarea inventarului patrimoniului cultural imaterial este consecinţa adoptării de către România a Convenţiei UNESCO de la Paris din 2003. Primul tom al acestui important document a fost publicat sub patronajul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional în 2009. Acesta cuprinde: toate formele verbale şi nonverbale ale folclorului, tradiţiile legate de sărbătorile calendaristice şi de riturile de trecere, precum şi tehnicile care definesc meşteşugurile artistice tradiţionale. Includerea secţiunii Alimentaţie tradiţională în Registrul Patrimoniului Cultural Imaterial din România s-a dovedit necesară întrucât prin aceasta se fac racorduri importante la capitolele destinate sărbătorilor, obiceiurilor şi formelor de artă a cuvântului, precum şi ocupaţiilor tradiţionale. Secţiunea este concepută ca o tipologie cu grad mare de generalizare, un cadru care rămâne deschis atât includerii de noi elemente, cât şi glisărilor pe verticală (de la preparate uzuale, la preparate păstrate doar în memoria comunităţilor) şi pe orizontală (de la răspândirea zonală a unor reţete, la generalizarea acestora sau la restrângerea ariei lor de preparare).

Activităţile principale:

Stabilirea campaniilor de cercetare, precum şi stabilirea precisă a responsabilităţilor partenerilor. Elaborarea calendarului gastronomic şi a conţinutului tematic pentru fiecare comunitate etnică.
Campanie media de informare, promovare şi sensibilizare a publicului privind patrimoniul gastronomic.
Machetare, tehnoredactare şi prelucrare grafică, publicarea online a materialelor de informare. Conferinţe de presa de lansare şi final proiect la Constanţa şi la Tulcea, precum şi distribuirea de DVD cu proiectul.


Rezultate:

Asistenţa financiară nerambursabilă acordată facilitează definitivarea acţiunilor de identificare şi promovare a gastronomiei tradiţionale, ca recuperare a a valorii identitare a acestor comunităţi, deseori izolate, precum şi legătura care se poate creea între generaţii în cadrul comunităţilor respective, precum şi eventuala stimulare ca factor turistic a atractivităţii zonei dobrogene. Valorificarea segmentului gastronomic tradiţional va permite dezvoltarea şi poate coeziunea mai strânsă a acestor comunităţi care sunt deţinătoarele a acestui patrimoniu imaterial, protejându-şi şi consolidându-şi identitatea proprie, promovând prezervarea acestui tip de patrimoniu intangibil. Crearea unui eventual model turistic care se va articula în jurul particularităţilor bucătăriei tradiţionale din aria tuturor celor două judeţe, Constanţa şi Tulcea, va permite o dezvoltare integrată pe termen lung cu beneficii culturale şi social-economice locale, regionale şi naţionale. Prin activităţile de marketing ale proiectului se urmăreşte: valorificarea segmentului gastronomic tradiţional din Dobrogea, în relaţie cu potentialul istorico-cultural al zonei, folosind medii diverse: internet, mass-media şi materiale publicitare; atragerea unui număr cât mai mare de turişti interesaţi de patrimoniul gastronomic promovat; în primul rând, publicul ţinta este cel al comunităţilor respective, al tinerei generaţii în special, din cadrul acestei comunităţi. Estimăm un număr de 500 de persoane care, într-un fel sau altul, vor lua contact cu produsele acestui proiect.
Postarea pe site, pe o harta digitală a celor mai importante monumente din zonă, precum şi a celor mai importante pensiuni, care să asigure şi valoarea turistică a acestor locaţii.

 

Comentarii  

 
+1 #1 Ianis Kostas Relu Ni 24-06-2014 19:43
imi place acest site
Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează